Conform legislației europene în materie, comercianții trebuie să ofere consumatorilor informații clare, care să permită achiziționarea produselor și a serviciilor în cunoștință de cauză. Comercianților le revine astfel obligația de a furniza informațiile esențiale despre produs într-un mod clar și ușor de înțeles, dar cel mai important, informațiile furnizate trebuie să fie veridice, conforme cu adevărul.

Practicile comerciale incorecte se împart, conform Legii 363/2007 în practici înșelătoare și practici agresive.

Practicile înșelătoare sunt considerate astfel deoarece cuprind acțiuni sau informații false, neconforme cu adevărul. Prin acestea se urmărește inducerea în eroare a consumatorului care cumpără un bun sau un serviciu care teoretic, conform publicității corespunde nevoilor sale dar în fapt, acesta nu posedă calitățile reclamate de către profesionist.

Sunt exemple de practici înșelătoare:

• Publicitatea prin care un comerciant creează confuzie cu un alt produs, marca, numele sau alte semne distinctive ale unui concurent în cadrul publicității comparative;

• Publicitatea prin care comerciantul prezintă un produs curativ, care vindecă mai multe boli, dar nu poate face asta;

• Publicitatea prin care prezintă un produs sau un serviciu ca fiind autorizat/certificat, dar nu deține autorizarea/certificarea respectivă;

• Afirmarea falsă că produsul este disponibil doar o perioadă foarte scurtă de timp sau mai există doar foarte puține produse pe stoc, când nu este adevărat, etc.

Practicile comerciale agresive sunt cele care limitează sau pot limita în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului cu privire la un produs sau un serviciu, prin hărțuire, constrângere, lipsire de libertate, inclusiv prin folosirea forței fizice sau la influența nejustificată.

Constituie forme de practici agresive:

• Crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi incinta comerciantului fără a cumpăra ceva;

• Vizitele insistente din partea comerciantului la domiciliul consumatorului, deși acesta și-a exprimat dezacordul;

• Solicitările persistente și nedorite la telefon, e-mail, SMS;

• Includerea într-o reclamă sau într-un spot publicitar a unui îndemn pentru copii să cumpere produsele promovate sau să își convingă părinții să cumpere produsele promovate;

• Crearea unei false impresii consumatorului că a câștigat, va câștiga sau dacă va parcurge anumiți pași, va câștiga un premiu sau un alt beneficiu echivalent, când nu există niciun astfel de premiu/beneficiu, sau orice acțiune de a solicita „premiul” este condiționată de plata unei sume de bani.

Mai mult decât atât, agentul constatator poate dispune ca sancțiune complementară una din măsurile mai-sus menționate, concomitent cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în sarcina comerciantului. Consumatorul, printr-o simplă plângere la ANPC cu privire la practicile incorecte prin care a fost convins să cumpere un produs/serviciu, va putea cere înlocuirea acestuia, reducerea prețului sau restituirea integrală a prețului plătit.

Cu privire la măsura de remediere a despăgubirilor pentru prejudiciul suferit, aceasta poate fi acordată doar de către instanța de judecată. Competența în acest caz va reveni judecătoriei din circumscripția teritorială unde consumatorul își are domiciliul.

Pentru mai multe informații cu privire la drepturile consumatorilor, avocații din cadrul biroului Hila Legal vă stau la dispoziție pentru clarificarea oricăror nelămuriri.

Hila Legal este un birou de avocați din Timișoara, născut din convingerea că avocatul este un partener spre succes. Construim alături de clienții noștri și luptăm pentru ei, în cheia inovației și a excelenței.